| |
CRONOLOGIE |
| 1861 |
Se înfiinţează, la Sibiu, "Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român" - ASTRA. Scopul declarat era propăşirea materială şi spirituală a românilor, iar unul dintre mijloacele indispensabile acestui proces era cunoaşterea, păstrarea, valorizarea şi popularizarea moştenirii cultural-naţionale şi a potenţialului creator al poporului |
| 1867 |
"Astriştii" preconizează înfiinţarea unui "Muzeu de însemnătăţi" |
| 1897 |
Se adoptă la Mediaş, hotărârea înfiinţării unui muzeu national "adapost pentru pastrarea cledoniilor trecutului sau (...), pentru monumentele culturii sale si pentru toate produsele valoroase ale muncii sale nationale" |
| 1905 |
19-28 august se inaugurează, printr-o mare expoziţie "etnografică şi istorico-culturală" MUZEUL ASOCIAŢIUNII, în noul Palat din Parcul ASTRA (actualmente sediul Bibliotecii Judeţene "ASTRA"), edificiu pe frontispiciul căruia a rămas din 1905 inscripţia "Muzeul Asociaţiunii" |
| 1940 |
Romulus Vuia propune organizarea unui Muzeu în aer liber al Astrei, în Dumbrava Sibiului |
| 1944 |
Colecţiile Muzeului ASTRA sunt evacuate la Gârbova (vor reveni la sfârşitul războiului) |
| 1950 |
Colecţiile Muzeului ASTRA sunt repartizate secţiilor de istorie, artă, ştiinţe naturale ale Muzeului Brukenthal |
| 1956 |
Cornel Irimie, personalitate de seama a Şcolii romaneşti de sociologie, înfiinţează Secţia de artă populară. |
| 1962 |
Comitetul de Stat pentru Cultura şi Arta - Bucureşti aproba organizarea Muzeului Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului (în conformitate cu avizul "Proiectului tematic de organizare a Muzeului Tehnicii Populare - Dumbrava Sibiului" acordat de cãtre Academia României, în premierã naţională), sub autoritatea ştiinţifică a lui Cornel Irimie, de echipa de muzeografi condusa de Herbert Hoffmann şi arhitectul Paul Niedermaier |
| 1964 |
Denumirea Secţiei pavilionare se schimbă, devenind Secţia de etnografie şi artă populară. |
| 1966 |
(17 octombrie) Inaugurarea oficialã a Muzeului Tehnicii Populare, cu ocazia aniversãrii a 150 de ani de existenţã a Muzeului Brukenthal. |
| 1974 |
Se inaugureazã Laboratorul Zonal de Conservare şi Restaurare al Muzeului Tehnicii Populare (prin ample lucrãri de investiţii) şi se unifica Muzeul în aer liber cu Secţia de artã popularã a Muzeului Brukenthal. |
| 1984 |
Se inaugureazã Târgul Meşteşugarilor Populari (la 15 august, de Sf. Maria Mare), prin participarea a 36 meşteri populari. Acesta este momentul inaugurarii programului valorificãrii "in actu" a patrimoniului cultural imaterial, în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului |
| 1986 |
Cele două secţii de etnografie (în aer liber) şi de artă populară (pavilion) se contompesc sub conducerea lui Corneliu Bucur, şef secţie. |
| 1992 |
26 decembrie, Guvernul României, prin Hotărârea nr. 811, omologhează denumirea Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA", având acordul preşedintelui ASTREI, prof. pr. Dumitru Abrudan |
| 1993 |
Se înfiinţează Asociaţia Creatorilor Populari din România şi Academia Artelor Tradiţionale din România, ultimul, ca for al recunoaşterii supreme, în plan naţional, a valorilor individuale superlative ale culturii şi artei populare tradiţionale. Lor avea să le urmeze "Olimpiada Naţionala a Copiilor Meşteşugari", transformata, în 1996, în Olimpiada Naţională "Meşteşuguri Artistice Tradiţionale", sub egida Ministerului Educaţiei, Academia Artelor Tradiţionale, Programul UNESCO pentru Patrimoniul Tehnic Preindustrial. |
| 2001 |
(11 februarie) Guvernul României aprobã, prin Hotãrâre de Guvern, constituirea Complexului Naţional Muzeal "ASTRA", cea mai vastã structurã etnomuzealã din România, având în componenţa sa: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "ASTRA", Muzeul de Etnografie Universalã "Franz Binder" (1993), Muzeul Civilizaţiei Transilvane "ASTRA" (1993), Muzeul Culturii şi Artei Populare Saseşti "Emil Sigerus" (1998), Laboratorul Zonal de Conservare şi Restaurare (1991), Studioul "ASTRA Film" (1991), Centrul de Informare si Documentare în Etnologie "Cornel Irimie" (1992), Galeriile de Artã Popularã (1991), Cabinetul de Pedagogie Muzealã (2001). |
 |
 |